Participarea la ora de religie în școlile din România este opțională. Alegerea aparține elevului sau părinților, nu profesorilor sau conducerii școlii.
Tu decizi dacă copilul participă la ora de religie.
✔ Participarea se face doar pe bază de cerere scrisă.
✔ Dacă nu depui cererea, copilul nu participă la orele de religie.
✔ Poți schimba decizia oricând (printr-o cerere/notificare).
Important:
Nu ești obligat să justifici decizia!
Nimeni nu poate presupune că vrei participarea copilului la orele de religie!
Nu poți fi presat de școală sau profesori să înscrii copilul la ora de religie!
După 14 ani:
✔ Copilul are dreptul să își exprime opinia.
✔ Își poate alege singur religia.
Ai dreptul să alegi!
✔ Nu ești obligat să mergi la ora de religie!
✔ Nu trebuie să explici de ce nu participi!
✔ Nu poți fi sancționat pentru asta!
Dacă ai peste 14 ani:
Ai dreptul să îți alegi religia!
Poți cere schimbarea deciziei părinților.
Dacă ești major:
Decizi singur dacă participi.
Important:
Nu poți rămâne corigent pentru că nu mergi la religie!
Nu poți fi obligat/obligată să spui ce religie ai sau dacă ești ateu/agnostic!
Respectarea libertății de conștiință este obligatorie!
✔ Elevii participă la ora de religie doar dacă există o cerere completată în această privință.
✔ Lipsa cererii înseamnă neparticipare.
✔ Nu se solicită justificări privind convingerile religioase!
Este interzis:
-să presupuneți că toți elevii doresc să participe la orele de religie
-să condiționați situația școlară de participarea la orele de religie
-să exercitați presiuni directe sau indirecte asupra elevilor sau părinților
-să solicitați informații despre religia elevilor
Atenție:
Constrângerea participării la activități religioase poate avea consecințe legale!
Art. 29 din Constituția României
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.
Articolul 32 din Constituția României, privitor la dreptul la învățătură:
(7) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.
Elevul minor nu poate fi constrâns să participe la ora de religie, împotriva voinței părinților. Dacă elevul are vârsta minimă împlinită de 14 ani, atunci acesta poate solicita părintelui schimbarea felului învățăturii, după cum scrie și mai jos (art. 498 din Codul civil). Elevul major decide de unul singur dacă participă sau nu la orele de religie.
Articolul 381 din Codul Penal, referitor la împiedicarea exercitării libertății religioase
(2) Obligarea unei persoane, prin constrângere, să participe la serviciile religioase ale unui cult ori să îndeplinească un act religios legat de exercitarea unui cult se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.
Art. 491. Religia copilului – Codul civil
(1) Părinţii îndrumă copilul, potrivit propriilor convingeri, în alegerea unei religii, în condiţiile legii, ţinând seama de opinia, vârsta şi de gradul de maturitate ale acestuia, fără a-l putea obliga să adere la o anumită religie sau la un anumit cult religios.
(2) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul să îşi aleagă liber confesiunea religioasă.
În cazul unor eventuale divergențe între dorința elevului și cea a părinților, recomandăm o soluționare amiabilă! Amintim, însă, faptul că legea protejează libertatea de conștiință a minorului având vârsta minimă de 14 ani:
Art. 498. Schimbarea felului învăţăturii ori al pregătirii profesionale – Codul civil
(1) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate cere părinţilor să îşi schimbe felul învăţăturii sau al pregătirii profesionale ori locuinţa necesară desăvârşirii învăţăturii ori pregătirii sale profesionale.
(2) Dacă părinţii se opun, copilul poate sesiza instanţa de tutelă, iar aceasta hotărăşte pe baza raportului de anchetă psihosocială. Ascultarea copilului este obligatorie, dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile.
Conform îndrumării părinților (pentru elevii minori) sau conform propriei voințe (pentru elevii majori), la orele de religie poate participa orice elev care depune sau în numele căruia este depusă de către părinți (după caz) o cerere scrisă în acest sens. Dreptul la învățătură, referitor și la învățământul religios, este protejat de Constituție și de Legea Educației Naționale:
👉Articolul 32 din Constituția României, privitor la dreptul la învățătură:
(7) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.
👉Art. 18* din Legea Educației Naționale, actualizată în 2022
(1) Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
Conform Art. 18* din Legea Educației Naționale, actualizată în 2022:
(2) Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
Nu, cererea trebuie completată numai de către persoanele care doresc să participe la orele de religie. Nicio școală nu are dreptul de a presupune înclinația unui elev sau părinte în privința participării la orele de religie, punând astfel persoana respectivă în situația discriminatorie de a-și apăra libertatea de conștiință! În acest sens, iată decizia luată de Curtea Constituțională a României:
DECIZIA Nr. 669 a Curții Constituționale, din 12 noiembrie 2014
„Rezultă că, pe de o parte, există o obligație negativă a statului de a nu interveni în formarea sau aderarea la o convingere sau credință religioasă, iar, pe de altă parte, există și obligația pozitivă potrivit căreia, în măsura în care persoana se manifestă în sensul studierii sau receptării învățăturilor unui anumit cult sau credință religioasă, să creeze cadrul legislativ și instituțional necesar exercitării drepturilor prevăzute de art.29 și art.32 din Constituție. Însă, în niciun caz o persoană nu poate fi pusă ab initio în situația de a-și apăra sau proteja libertatea conștiinței, pentru că o asemenea abordare ar contraveni obligației negative a statului, care, în virtutea acestei obligații, nu poate impune studierea religiei. Așa fiind, numai după exprimarea dorinței elevului major, respectiv a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, de a-și însuși prin studiu preceptele specifice unui anumit cult religios intervine obligația pozitivă a statului de a asigura cadrul necesar menționat. În adoptarea reglementărilor sale în domeniul învățământului, legiuitorul trebuie să țină seama de faptul că art.29 alin.(6) din Constituție garantează dreptul la învățământul religios și nu obligația de a frecventa cursuri de religie. Sub acest aspect, manifestarea liberă a opțiunilor implică în mod necesar inițiativa proprie a persoanei în sensul frecventării disciplinei Religie, iar nu consimțirea tacită sau refuzul expres. Exprimarea unei opinii din perspectiva prevederilor constituționale referitoare la libertatea conștiinței și a religiei aplicabile în domeniul învățământului religios trebuie să aibă întotdeauna un sens pozitiv (persoana alege să studieze religia), iar nu un sens negativ (persoana alege să nu studieze religia), întrucât în cea de-a doua ipoteză persoana este prezumată ca manifestând deja opțiunea de a studia, fiind nevoită să acționeze ulterior pentru excluderea sa din grupul de studiu. Or, o atare reglementare nu reprezintă altceva decât o constrângere a persoanei în manifestarea unei opțiuni, ceea ce de plano, contravine libertății conștiinței consacrată de Constituție.” – paragraful 19
Nu, în niciun caz școala nu are dreptul de a te constrânge să oferi informații cu privire la confesiunea ta religioasă sau convingerile tale filosofice! O asemenea constrângere ar constitui o încălcare gravă a GDPR:
Articolul 9 GDPR. Prelucrarea de categorii speciale de date cu caracter personal
(1) Se interzice prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate și prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viața sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice.
Cu ocazia fiecărui început de an școlar, părinții sau, după caz, elevii decid în privința participării la orele de religie. Decizia poate fi modificată ulterior, conform Art. 18* din Legea Educației Naționale, actualizată în 2022.
Nu! Participarea la această materie trebuie să fie doar voluntară, iar sancționarea elevilor care refuză să participe este o încălcare gravă a legii și a prevederilor constituționale! (vezi Articolul 381 din Codul Penal, referitor la împiedicarea exercitării libertății religioase, Art. 29 din Constituția României și DECIZIA Nr. 669 a Curții Constituționale, din 12 noiembrie 2014, menționate și anterior)
Deși cadrul legal este clar – participarea la ora de religie este opțională și ține de alegerea elevului major sau a părinților – în practică apar frecvent presiuni, interpretări abuzive sau pur și simplu lipsă de informare la nivelul școlilor. Mulți părinți se trezesc în situații neplăcute: li se cere să completeze cereri inutile, să își justifice deciziile sau li se spune că „nu se poate altfel”. În realitate, de cele mai multe ori, legea este de partea voastră.
Am pregătit mai jos o serie de ghiduri simple, pas cu pas, pentru cele mai frecvente situații. Fiecare răspuns îți arată concret ce drepturi ai și ce poți face, de la o discuție informală până la o sesizare oficială. Nu trebuie să accepți presiuni sau improvizații. Libertatea de conștiință nu este negociabilă.
Ce trebuie să știi (pe scurt): Nu poate face asta! Înscrierea se face doar la cerere, nu automat.
Ce poți face, pas cu pas:
Ce trebuie să știi: Este o practică ilegală și discriminatorie.
Pe scurt: Cererea se face doar pentru participare, nu pentru retragere.
Pași concreți:
Subsemnatul/a …, părinte al elevului …, vă aduc la cunoștință că nu am depus și nu intenționez să depun cerere pentru participarea la ora de religie, conform Art. 18 din Legea Educației și Deciziei CCR nr. 669/2014.
Vă rog să respectați această opțiune și cadrul legal în vigoare.
Data / Semnătura
Ce trebuie să știi: Nu ai nicio obligație să explici sau să justifici.
Important: Libertatea de conștiință înseamnă că nu trebuie să te aperi dacă alegi să nu participi.
Ce faci:
Ce trebuie să știi: Este ilegal. Datele despre religie sunt date sensibile (GDPR) și nu pot fi cerute de oricine.
Ce faci:
Model:
Subsemnatul/a …, vă solicit să încetați solicitarea de date privind convingerile religioase ale copilului meu, întrucât acestea sunt date sensibile protejate conform art. 9 GDPR.
Data / Semnătura
Ce trebuie să știi: Poți face asta oricând.
Pași:
1. Depui o cerere scrisă la secretariat.
Model:
Subsemnatul/a …, părinte al elevului …, solicit retragerea acestuia de la ora de religie, începând cu data de …, conform Art. 18 din Legea Educației.
Data / Semnătura
2. Școala este obligată să aplice modificarea.
3. Notele la disciplina Religie nu mai apar în situația școlară, iar media anuală se încheie fără ele.
Ce trebuie să știi: Este ilegal. Școala trebuie să asigure un spațiu alternativ supravegheat.
Ce faci:
1. Discută direct cu directorul și cere să ofere alternative, conform legii.
2. Dacă nu se rezolvă, depui cerere la secretariat și ceri un număr de înregistrare:
Model:
Subsemnatul/a …, solicit asigurarea unui spațiu adecvat și supravegheat pentru copilul meu … în timpul orelor de religie, la care nu este înscris, conform Legii 198/2023 art. 87 și OM 5232/2015.
Data / Semnătura
3. Dacă nu se rezolvă:
Ce trebuie să știi: Participarea nu trebuie să implice practici religioase obligatorii.
Ce poți face:
1. Discuție directă cu profesorul
2. Clarifică așteptările (participare pasivă, fără implicare religioasă)
3. Dacă e nevoie, depune o solicitare scrisă:
Subsemnatul/a …, solicit ca participarea copilului meu … la ora de religie să nu implice obligarea la rugăciuni sau practici religioase, respectând libertatea de conștiință.
Data / Semnătura
4. Dacă nu se rezolvă, discută cu directorul/directoarea școlii.
Ce poți face:
Dacă te confrunți cu presiuni sau situații neclare, ne poți scrie.
Te putem ghida pas cu pas, inclusiv cu formulări, sesizări sau intervenții directe.
Participarea la ora de religie este strict opțională. Legea este clară: elevii participă doar dacă există o cerere depusă în mod explicit.
Dacă școala face presiuni (direct sau indirect), puteți răspunde simplu și ferm:
Orice încercare de a condiționa, influența sau forța înscrierea poate constitui o încălcare a legii și a libertății de conștiință. Vă recomandăm să consultați și celelalte resurse legale de pe site! Dacă situația persistă, ne puteți contacta. Vă putem sprijini, inclusiv cu îndrumare juridică.
Nu. Cererea se depune doar pentru participare, nu pentru refuz.
Dacă nu doriți ca elevul să participe, nu completați nicio cerere și nu trebuie să dați explicații.
Orice solicitare din partea școlii de a completa o „cerere de retragere” (ca și cum înscrierea s-ar fi realizat automat) sau de a justifica refuzul este nejustificată.
Nu. Școala nu are voie:
Participarea la ora de religie se face prin opțiune pozitivă (cerere), nu prin justificarea refuzului.
În plus, datele privind convingerile religioase sunt date sensibile, iar colectarea lor este strict limitată de legislația privind protecția datelor (GDPR).
Vă puteți schimba opțiunea în orice moment. Este suficient să depuneți o cerere scrisă de retragere la secretariatul școlii și să vă asigurați că primiți un număr de înregistrare. Nu este necesară justificarea deciziei.
Retragerea de la ora de religie produce efecte pentru viitor – copilul nu va mai fi nevoit să participe la orele de religie după depunerea cererii.
Nu! Școala are obligația să asigure o alternativă supravegheată pentru elevii care nu participă la ora de religie (de exemplu: bibliotecă, sală de studiu etc.).
De asemenea, dacă ora este la începutul sau la finalul programului, elevul poate lipsi în acel interval. Această opțiune se stabilește de comun acord cu părintele/tutorele.
Important: elevul nu trebuie penalizat sau pus într-o situație inconfortabilă pentru că nu participă la orele de religie!
Dacă nu ai găsit răspunsul aici sau te confrunți cu o situație concretă, contactează-ne!
Te putem ajuta cu informații clare și, dacă este nevoie, cu sprijin pentru a-ți apăra drepturile.